Parohia 0rtodoxa Româna 0RTELEC este situata geografic în sud-estul Municipiului Zalau,facând parte integranta din Municipiu. Este mai ridicat ca nivel decât Zalaul, pe un platou întins cu întreruperi de vai mici ce izvorasc din Muntii Meses care se înalta cu piscurile sale pâna înspre sud-est, pâna la Cetatea Porolissum.
Ortelecul are atestare documentară încă din anul 1411, când figurează în documente cu denumirea de Vărtelec, adică CETATE. Din descoperirile arhiologice din raza cartierului Ortelec reiese că este o localitate mult mai veche. Astfel în anul 1962 aici este descoperită o figură zoomoforă din bronz, înfăţişând un capicon. Piesa are dimensiuni relative mijlocii, înalţimea -cu support – 14,6 cm şi lăţimea maximă 11,5 cm.
Reprezentarea zodicală a capricornului apare deseori în arta romană, fie în pictură sau sculptură cu element decorative architectonic, civil sau militar, fie în arta minoră, în special pe geme. Deci se
consideră plauzibilă idea că stindardul de la Ortelec – Zalău să fi fost unul sau acelaşi cu emblema capriconului corpului de trupă XIII GEMINA, emblemă, care după cum o stabileşte A.J.Renach, apare alături de leu, vulture şi Victoria cu leu. In 1859 Viceprotopopul de Brebi, Iosif Vaida, preot în Popeni remarca locul unui vechi castru pe locul numit “CETATE” şi unde se înalţă astăzi biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Se presupune că din ruinele acestui castru s-a ridicat această biserică în anul 1840 şi acest loc se cheamă până în ziua de astăzi “CETATE”, iar strada care trece pe lângă ea se numeşte Strada Cetăţii.
Prin secolul al XV – lea Ortelecul apare ca sat românesc în care erau puţini maghiari şi evrei.
In anul 1925 apare ca aparţinător Judeţului Crasna şi era în domeniul Harakleni Nicolae.
In 1733 Ortelecul apare ca parohie ortodoxă cu 30 de familii, având preot pe Teodor. In 1750 numărul sufletelor era 170 şi era parohie organizată cu preot, cântăreţ, îngrijitor şi casă parohială. În 1778 se aminteşte ca preot Popa Tit şi cântăreţ Pop Mitru. În 1784 erau 128 case, 131 familii şi doi preoţi. În 1843 erau 367 suflete, în 1890 958 suflete, din care români 906, unguri reformaţi 38 (fără biserică), evrei 11, romano-catolici 3. numărul caselor erau 206.
În 1900 Ortelecul avea strazile: Ulita Brebiului, a Jiboului, a Moigradului, Cimitirului si Lazuri (ultimile trei existente pâna astazi), la care se mai adauga: Bujorilor, Cetatii, Plopului, Padureni, Plevnei, Fundatura, Luncii, Deleni, Dudului si Magurice.
Părţi de hotar: Valea Luncii, Crecuta, la Strâmtură, Satul cel Bătrân, la Soci, Fântâna Satului, Pădurea: Dumbrava, Meseş, Osoaia, Cetate, Văile Popenilor.
În 1850 ajunge preot si protopop al Protopopiatului Brebi, cu sediul la Ortelec TEODOR POP. Fiu de taran din Benesat, dar bun patriot si carturar deplin. Cu sufletul alaturi de neamul sau românesc, acest preot desfasoara o activitate meritorie în colectarea de ofrande pentru armata româna în Razboiul de Independenta 1877. Astfel, ca responsabil al centrului de colectare � Zalau aduna de la 21 cunoscuti 89 de forinti si expediaza Iuditei Macelaru, din Sibiu, iar sotia sa Emilia Pop, nascuta Marcus expediaza centrului de colectare din Brasov condos de Diamandi I. Manole, pentru raniti de razboi 2,70 kg. scama fina, 48 trangule, 38 bandaje si mai multe haine. Amintitul protopop a detinut si functia de inspector scolar al scolilor confesionale.
În 1905 protopopul Teodor POP se pensioneaza si îl urmeaza ginerele sau IOAN PERENI, care în 1918 reprezinta vointa credinciosilor din Ortelec la marea sarbatoare de la 1 Decembrie, în care glasurile tuturor românilor ardeleni a fost �Vrem sa ne unim cu Tara.
Biserica este construită în anul 1840 pe locul numit “Cetate”, prin mutarea bisericii celei vechi, care se afla în Satul Bătrân, la întâlnirea văilor Broşteni cu Rodina, pe o minunată colină, asemanea tuturor bisericilor din Ardeal. Referitor la această mutare a bisericii vechi, numitul Pop Gheorghe
(+1985), care a trăit 99 ani, zicea că bunicul său îi spunea că satul vechi fiind aşezat în apropierea unei păduri, proprietatea unui grof ungur şi pentu ca românii să nu-i fure lemnele din pădure le-a mutat biserica pe locul pe care se găseşte până în zilele noastre, şi în jurul căreia s-au aşezat majoritatea credincioşilor din Parohie.
Construcţia bisericii este din piatră şi cărămidă, are formă de corabie, lungimea15 m, lăţimea 5m, iar Altarul are lungimea 3 m şi lăţimea 5 m. Pereţii au grosimea de 1m.Inălţimea turnului bisericii este de 13 m.
În decursul anilor biserica a necesitat numeroase reparatii. Astfel în anul 1905, sub pastoratia preotului Teodor POP s-a efectuat reparatii la acoperis, înlocuindu-se sindrila cu tabla si marindu-se turnul.Clopotul cel mic al bisericii este zestrea ramasa de la biserica veche.
Prin preluarea Parohiei de către preotul Ioan PERENI s-a afiliat la Ortelec şi Zalăul, care avea puţini români. Ca administrator al Zalăului a cumpărat casa parohială şi grădina pe care s-a construit Biserica Catedrală din Zalău. În 1807 preotul Teodor Pop trece la cele veşnice.
Ioan Pereni păstoreşte până în 1925, când se transferă la Cehalul Român. Îl urmează Iuliu CHERESTEŞ, care a păstorit până în anul 1949, când lovit de o boală nemiloasă a trecut la cele veşnice. Sub pastoraţia sa bniserica va avea o înoire esenţială: Iconostasul din piatră este înlocuit cu unul din lemn, iar corul bisericii din lemn se înlocuieşte cu beton, înaintând pe ambele părţi spre Sfântul Altar sub formă de U. Tavanul care era drept a fost refocut cu boltă. Toate aceste lucrări au fost făcute prin contribuţia credincioşilor din Ortelec, cu bani şi ofrande trimise de pe front.
În 1945 biserica se sfinteste pentu prima data de Arhiereu, prin Episcopul auxiliar de Oradea � Dr. Ioan Suciu.
Locuitorii acestei parohii erau agricultori şi harnici gospodari, lucrând pământul boierilor unguri din Zalău: Doji, Cismodi, Feineş…În anul 1941 Ortelecul a fost înconjurat de hortişti şi numai datorită intervenţiilor bogătaşilor unguri, mai sus amintiţi au făcut ca Ortelecul să nu aibă aceiaşi soartă ca şi Tresnea. Nu au făcut-o din patriotism , ci pentru interesele personale, ştiind că o distrugere a Ortelecului îşi pierd mâna de lucru.
Începând din anul 1968, odata cu înfiintarea Judetului Salaj, 95% din locuitorii acestei parohii au lucrat în intreprinderile Municipiului Zalau.
În 1950 devine paroh al Ortelecului Ioan FARCAS,care pastoreste pâna la 1 iulie 1975, când se pensioneaza.În timpul sau biserica este reparata partial la acoperis si în exterior.
La 1 august 1975 este transferat de la Parohia Tihău preotul Corneliu – Mihai CERCHIZAN.
În aceasta perioada Parohia Ortelec cunoaste cele mai mari realizari pe tarâm pastoral si gospodaresc � edilitar: În 1976 începe constructia noi case parohiale P+1, tip vila, una dintre cele mai frumoase, din acea perioada în Protopopiatul Zalau.
În 1982 se face reparatie capitala la biserica, începând cu acoperisul care a fost refacut în totalitate, precum si exteriorul, care a fost lucrat în terasit. Bisericii i se adauga un antreu de 4mp. Prin care se mareste biserica si asa neîncapatoare la frumoasa participare a credinciosilor în dumineci si sarbatori.
În anul 1982 începe lucrarile si în interiorul bisericii. Profesorul Dumitru Hampu, din Baia � Mare, care este si absolvent al Instutului Teologic din Sibiu a înfrumusetat biserica cu o minunata pictura î stil neo-bizantin. Toate aceste lucrari au fost binecuvântate de Prea Sfintitul Episcop Dr. Vasile Coman, al Oradiei, în ziua de 31 iulie 1983.
Preotul Mihai Cerchizan a păstorit această parohie până în anul 1987, când pleacă în America, unde va trece la cele veşnice în 1997.
În cimitirul Parohiei Ortelec se gasesc crucile funerare ale preotilor Teodor Pop si Ioan Pereni
Scoala confesională a fost construită în anul 1902, de către şi sub grija Prot. Teodor Pop, care a fost folosită în acest scop până în anul 1960, când s-a construit noua şcoală. Scoala veche se foloseşte şi astăzi ca şi grădiniţă pentru copiii din cartier. Cel mai erudite dascăl a fost Ioan Cărpinean, învăţător şi cântăreţ, înmormântat în curtea bisericii
În preasma Sfintelor Sarbatori a Nasterii Domnului, anul de gratie l987, din Parohia CIZER, Protopopiatul Simleu,Episcopia Oradiei a fost transferat Preotul Nicolae GUDEA.
Primul lucru luat în calcul după instalare a fost zidirea spirituală a Bisericii încredinţate. Nu s-a neglijat nici cele materiale. Întrucât igrasia a degradat zidurile bisericii s-a dat jos tencuiala până la geamuri şi unde a fost nevoie, chiar până la 2 m înălţime şi s-a tencuit cu apă-stop, peste care s-au montat lambriuri. Lângă casa parohială s-au construit dependinţe noi. S-au împrejmuit: Casa şi grădina parohială, biserica şi cimitirul. S-a reparat bolta bisericii, s-a pus mochetă pe pardoseală şi s-au schimbat uşile şi geamurile cu termopane.
Constatându-se că biserica veche este neîncăpătoare pentru enoriaşii acestei parohii s-au făcut demersuri pentru construirea unei noi biserici mai mare. În locul celei vechi nu s-a primit aprobare de a se construe alta şi, Doamne, mult s-a căutat”loc Domnului”, până în 8 septembrie 2005 – Naşterea Maicii Domnului – când a venit un om providenţial din Timişoara şi a donat terenul pentru noua biserică. În 21 mai 2006, nu în “axis mundi”, ci în locul unde a hotărât Maica Domnului, Prea Sfinţitul Episcop Vicar al Epscopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului – Dr. Petroniu Sălăjanul – a pus piatra de temelie a noi biserici, cu hramul “ Naşterea Maicii Domnului.” Din monentul acela s-au demarat lucrările pentru construirea unui nou locaş de închinare, unde noi şi urmaşii noştri să ne spunem Domnului dorurile şi doleanţele…

B I B L I O G R A F I E

Ardelean Radu – Vestigii arhiologice sălăjene semnalate la 1859
Acta Musei Porolissensis, pag. 136-137. Zalău 1977.
Fărcaş Ananie - Sălăjenii şi războiul de independenţă a României
Acta Musei Porolissensis, pag. 215. Zalău1977.
Constantin Pop - Vasile Lucăcel - Un signum roman discoperit la Zalău-Ortelec.
Acta Musei Porolissensis, pag. 79-80. Zalău 1977.
Wagner Ernest - Sălajul în epoca luptei pentru Unire a lui Mihai Viteazul. Guruslău
375, pag. 383 poz. 18 la Plasa Zalău.
Wabner Ernest - Populaţia Sălajului în secolul XV
Acta Musei Porolissensis pag. 188, anexa 2 nr. 92, Zalău 1982.
Arhiva parohiei - Istoricul Bisericii Ortodoxe Române ORTELEC, Judeţul Sălaj – 1973.